Toata suflarea romaneasca “de la cel cu tata in gura pana la cel cu barba sura”, toata lumea face politica . Pe la colturi de strada, in piete, in parcuri, la serviciu toti fac politica. Un lucru bun pana aici, pentru ca asta inseamna ca ne pricepem la politica si o facem ca la carte, drept pentru care lucrurile ar trebui sa mearga bine la noi in tara .
Dar din pacate nu se intampla deloc asa . Si se intreaba oare cineva de ce ?
Nu stim intradevar sa facem politica, o facem gresit sau sa fie de vina raul de inaltime care ne afecteaza pe toti cand ajungem acolo sus ?
Eu cred ca toate trei la un loc, dar mai ales raul de inaltime. Spun asta pentru caci este un lucru absolut normal din punct de vedere social in primul rand si apoi din punct de vedere anatomic .
In concluzie daca pleci foarte de jos este aproape imposibil ca atunci cand ajungi sus, sarind intre timp jumatate din trepte , sa ajungi acelasi om .Spun acelasi om referindu-ma la cei sapte ani de acasa, la principii morale, la aceiasi coloana vertebrala si nu in ultimul rand la aceleasi intentii.
Domnilor politica este o siinta . Mai intai trebuie sa o imveti si doar apoi sa o practici .
Astazi in lumea civilizata si democratica nimeni nu mai poate concepe realizarea si functionarea sistemului politic, a omului modern fara o cultura politica infaptuita pe calea institutionalizata.
In Romania, nici in perioada interbelica si cu atat mai putin postbelica, politologia nu a existat nici ca disciplina de studiu si nici ca stiinta de cercetare a fenomenului politic. In perioada interbelica politicul era investigat din perspectiva istorica sau sociologica in stransa interactiune cu acestea. In perioada dominatiei comuniste, ceea ce se realiza in domeniul politicului era in realitate o indoctrinare a oamenilor cu ideologia totalitara comunista. Astazi dupa mai bine de 20 de la caderea regimului comunist suntem in aceiasi situatie ca inainte de primul razboi mondial : PE DINAFARA .
Iata cateva din multele definitii ale poliicii :
„Activitatea prin care oamenii fac, apară si amendează legile, regulile generale sub care trăiesc”.
„Exercitarea puterii, exercitarea autoritarii etatice, elaborarea deciziilor colective, alocarea resurselor, practica inselaciunii si manipularea”. „
Puterea drept ansamblul proceselor si rolurilor sociale prin care sunt efectiv luate si exercutate acele decizii care angajeaza si obliga intreg poporul”.
Stim cu totii ca puterea atrage. Cu cit este mai mare cu atit eforturile sunt mai consistente pentru amplificarea ei. Puterea este un triumf al personalitatii, este incununarea geniului individului sau grupului.
Indivizi, grupuri fac eforturi deosebite pentru a-si asigura accesul la putere, pentru a intra in rolul autoritatii in relatia cu ceilalti membri ai comunitatii, dar mai ales pentru a beneficia de parghiile autoritatii instituite.
Un foarte mare avantaj al puterii este posibilitatea de a influenta toate componentele comunitatii, ceea ce duce firesc si la posibilitatea perpetuarii prin abilitate si eficienta. Este mult mai de dorit sa fii tu cel care face regulile jocului in societate decat sa te supui doar lor.
Pentru a se ajunge la satisfacerea intereselor se ajunge la minciuna, la imoralitate, la manipulare in politica
Manipularea se face prin minciuna. Unii mint fara sa-si dea seama, in necunostinta de cauza, din ignoranta, iar altii mint cu buna stiinta, cunoscand adevarul, altii spun doar un adevar partial , lucru deloc nefiresc daca meditam putin asupra analizei lui :
– Piotr Wierzbicki – „Structura minciunii”
„Minciunile nu circula separat. Minciunile umbla in turma. In turme organizate. Minciunile se constituie in sistem. Exista multe astfel de sisteme. Minciuna reprezinta modul natural al omului. Omul se naste si moare printre minciuni, printre diferite minciuni, minciuni apartinand unor sisteme variate ale minciunii. Ele ne chinuie si ne inseala, ne irita si ne induc in eroare. Caile vietii noastre se intretaie mereu cu ele. Sistemele minciunii functioneaza in viata noastra particulara si in viata noastra intelectuala, in viata noastra artistica si in cea publica. Unele dintre ele se sustin si se completeaza reciproc, altele se iau la intrecere.”
Asadar care ar fi concluziile ce reies de aici ?
Ca nu stim sa facem politica , ca nu stim sa ne alegem oamenii sau ca oamenii nu reusesc sa fie oameni pana la capat, ca suntem toti mincinosi si nu ne dam seama decat atunci cand ajungem sus, ca suntem necivilizati, ………..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu