Guvernul obligă primarii, la cererea FMI, să preia arierate şi să nu se mai împrumute dacă au datorii

Arieratele reprezinta imprumuturi restante, a caror scadenta nu a fost respectata. Arieratele apar datorita nerespectarii conditiilor contractuale intre unitatile economice. Acumularea de arierate in volum mare poate produce un blocaj economico-financiar general.
Guvernul va obliga autorităţile locale, din 2011, să includă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi să nu mai angajeze noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de a rambursa vechile datorii, după ce FMI a sesizat noi acumulări de arierate, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Arieratele din sănătate totalizează un miliard de lei, majoritatea facturilor neachitate fiind înregistrate în ultima perioadă, după ce statul a plătit în septembrie două miliarde de lei pentru stingerea datoriilor către furnizori, iar FMI este îngrijorat că sumele ar putea fi şi mai mari.
"Deşi Guvernul a plătit 2 miliarde de lei în contul datoriilor către companiile furnizoare din sănătate, imediat au apărut noi arierate, facturi neachitate de mult timp, dar care nu erau înregistrate şi nu au fost luate în calcul. Această situaţie nu e doar în sănătate, se regăseşte şi la transporturi, la alte proiecte de infrastructură, mai ales la autorităţile locale", au declarat sursele.
De la începutul acordul stand-by cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.
Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, când este stabilită şi închiderea programului actual cu FMI.
Fondul Monetar Internaţional a atenţionat că ţinta de deficit bugetar pentru 2011 va fi depăşită dacă este introdus pachetul de măsuri propus de coaliţie, deşi membrii Guvernului au insistat că această depăşire va fi estompată prin creşterea economică ce ar rezulta din relaxarea fiscalităţii. FMI a cerut în acelaşi timp un program clar de priorităţi în ceea ce priveşte investiţiile, în principal în transporturi şi sănătate", au arătat sursele.
Potrivit acestora, discuţiile dintre autorităţile române şi FMI vor continua în zilele următoare la nivel de experţi, fiind posibilă o nouă întâlnire a coaliţiei cu membrii misiunii Fondului.
Liderii coaliţiei au propus FMI, la începutul acestei săptămâni, alături de scăderea contribuţiilor sociale de la 44% la 41% şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%, şi creşterea salariului minim de la 600 la 700 de lei.
Fondul Monetar Internaţional a transmis Guvernului însă că nu poate accepta pentru anul viitor o majorare a salariului minim pe economie mai mare de 650 lei, sub nivelul de minim 700 lei avansat în discuţii de reprezentanţii Executivului, au declarat atunci agenţiei MEDIAFAX surse participante la discuţii.

Asadar dragii nostrii guvernanti ridica mainile de pe noi .Pe langa faptul ca nu mai ajung banii de la guvern in teritoriu, ni se pun in spate rate la banii imprumutati si asumati de guvern. Tot in spatele "taranului" roman ajung taxele si birurile . Mai tragic este faptul ca datoriile trebuiesc stinse pana in aprilie, adica pe perioada de iarna, cand de regula veniturile la buget sunt mai mici si cheltuielile mai mari . Vom avea o iarna foarte grea, stransi cu usa de datorii, stansi de frigul care se anunta, si nu ne va incalzi decat speranta ca la anul va fi mai bine . Oricum ar fi interesant de vazut cum s-ar descurca reprezentantii FMI cu un salariu de 150 euro/luna .